|
---|
IORDACHE, MIRCEA- scriitor, inginer, profesor, monograf -
Activitatea literară: În anii regimului comunist, a scris câteva poezii antisistem: Căderea din alb, Lozinci, Șeptel, Cancer. Din 2001, după pensionare și-a dedicat întreaga viață preocupărilor literare. Dintre lucrările sale de proză, poezie și reportaje, menționăm următoarele: Te Deum, editura Accent, Suceava 2010; Catalog, editura Accent, Suceava 2010; Vederea revederii, editura Accent, Suceava 2010; Reveriile mele, editura Accent, Suceava 2011; Revederea de la Văratec, editura Accent, Suceava 2011; “Dâmbroca – Curcubeu peste timp – Repere monografice”, Coautor: Pr. Protopop Constantin Alecse, editura Accent, Suceava 2013); Revederea de la Vrancea, editura Accent, Suceava 2014; Credință și apocalipsă, editura Accent, Suceava 2015; Cu capul în nori, editura Accent, Suceava 2015; Revederea de la Brașov, editura Accent, Suceava 2017; "Cugetări Creștine", în colaborare cu Protopop Constantin Alecse, editura Accent, Suceava 2017; Tehnoredactarea cărții "Puterea Credinței", autobiografia Părintelui Protopop Constantin Alecse, în trei volume, editura Accent, Suceava 2017; Tehnoredactarea cărții "Nihil Sine Deo - De la Los Angeles, la Hermeziu", autobiografia ing. Ion Anton, editura Accent, Suceava 2018; „Săgeata – Zbor prin vremuri – Pagini Monografice”, editura Accent, Suceava 2019. În prezent lucrează la cartea sa autobiografică, "Viața mea ca o fantomă", și volumul de poezii "Trăsăturile vieții". Distincții: Ordinul „Profesor Evidenţiat” (1980); Gradul didactic I în învăţământ (1992); Diplomă în „Management Educaţional”, pentru inspectorii şcolari de specialitate (1998); Certificare în Cursuri de formarea inspectorilor şcolari (1999); Hobiuri: poezii, eseuri în proză, schiţe monografice, studii de chipuri omeneşti, navigare pe internet, muzică clasică şi populară, filosofie, grădinărit. Contribuții: Mircea Iordache este un scriitor profund, cu dragoste de neam și glie, cu credință în Dumnezeu și prin scrierile sale este un apostol al românismului, și românității, păstrând trează conștiința apartenenței nostre la neamul românesc, pe care-l slujește prin dăruire și condei. [C.A.]
|