VAHAB, CHRISTIAN
inginer, om de știință, om de afaceri, inventator
VAHAB, CHRISTIAN inginer, om de știință, om de afaceri, inventator (15 februarie 1951, București – 20 august, 2016). Căsătorit, și cu 2 copii: Christian-Zachary și Anthee-Ana.
|
|
Studii: A terminat Institutul Politehnic din București, specialitatea inginerie civilă (1971). În 1974, emigrează în Turcia si. un an mai tarziu, în Statele Unite. În 1976 se inscrie la Universitatea Northeastern din Boston, MA. În 1977, se înrolează în Armata SUA - Air Force. În 1978, se înscrie la Universitatea Californiei din Sacramento, iar în 1979, părăsește poziția activă de la US Air Force, devenind ofițer în rezervă la US Air Force. Se înscrie în Serviciul de Informații și Transferuri al Universității de Stat din San Diego. În 1980 completează studiile de inginerie electrica, mecanică și este acceptat de către Naval Research Laboratory (NOSC) în Point Loma, California, ca inginer de cercetare pentru dezvoltarea unui program special de software privind cercetarea vibrațiilor echipamentului clasificat, destinat instalării pe submarine nucleare și pe alte nave. Activitate: În 1981 termină studiile la California State University din San Diego și este angajat de compania Apollo Laser Inc (Los Angeles). În 1983 își formeaza prima sa companie, Kristi International Company. Antreprenor, Patente: În 1990 înregistrează patentul referitor la sistemul de laser pentru controale computerizate, folosit la fabricarea sudurilor de înaltă precizie de pe plachete, implanturi oculare, microcircuitele electronice. În 1990, noua sa companie, Robolase Systems Inc., fuzionează cu firma Black Hawk Resources, o companie minieră de uraniu și de rafinare din Colorado, pentru a forma Trionics Inc., o companie tranzactionata pe NASDAQ. În 1991 își vinde partea sa din firma Trionics, concentrându-se pe sectorul bancar privat. A petrecut un an în Elveția și Orientul Îndepărtat, unde a desfășurat activități bancare private și investigații tehnologice suplimentare.
|
Administrator de Trusturi Internaționale: În 1992 dezvoltă tehnologia de generare de hidrogen "la cerere", bazată pe brevetele și licențele Trustului Eva E. Bean Trust și începe să investigheze "celula de combustibil". În 1992-1993, finanțează prima companie americano-română de tehnologie,după căderea comunismului, Societatea ROMTRONICS S.A., cu sediul în municipiul Timișoara. Societatea nu a avut succes din cauza interferențelor guvernului român, cu care era în parteneriat. În 2000, este ales în Consiliul Executiv al Companiei IMB Corporation, în scopul de a gestiona Compania Solectron Inc. (Silicon Valley, CA), lucrând cu un buget de peste 2 miliarde dolari, investiții ce urmau a se face în companiile Solectron România, Solectron Turcia și Solectron Ungaria. Evenimentele din 11 sept. 2001schimbă totalmente structura business-ului și lui C. Vahab i se incredinteaza raspunderea de a prelua Programul Executiv de Securitate Globală al Băncii Bank of Nova Scotia (Scotia Bank, Toronto). În 2003, a revenit din Canada în SUA. În 2004 a preluat ultimul său proiect major pentru IBM, un contract de externalizare IT $20 miliarde cu Dow Chemical. În 2005 s-a pensionat de la IBM și a format noile sale companii: Peeker Corporation (un grup de firme). Brevete Internaționale: Christian Vahab a înregistrat sau a obținut brevete cu Oficiul pentru Brevete și Mărci din Statele Unite (USPTO). Din anul 2005 și până a plecat dintre noi, a lucrat intens la un brevet care urma să revoluționeze lumea întreagă. Este vorba de invenția IPAC (Ionic Plasma Atomic Conversion), un generator de energie nepoluantă putea fi instalat în autoturisme, camioane, trenuri, metrouri, vapoare, croaziere, avioane, etc., sau puteau fi instalate, asemenea liniilor electrice convenționale, în vederea generării de electricitate pentru localnicii unor localități rurale greu accesibile. Proiectarea tehnică, producerea prototipului și testările preliminare s-au făcut la o firmă de specialitate din Arizona, urmând ca testarea finală să fie făcută la renumita Companie General Athomics, contractantul Departamentului Apărării USA, San Diego, specializată în Fizica Nucleară, la finele anului 2016. Vizionar-Construirea unui oraș în Mexico: În paralel cu acest proiect, lucra din 2010 la finalizarea unor mega-tranzacții financiare, care implicau cca $25 miliarde euro, fondurile Companiei Mark Anthony Companies, Inc. și Owenby Holdings, Inc., depozitate în ABM-AMRO Bank N.V.- Elveția, care în cooperare cu Impendo Capital Limited (BVI), Compania de Investiții a familiei lui Christian, urmau a dezvolta mai multe proiecte, între care și producția în masă a generatorului, descris mai sus, construirea unui nou oraș în Mexico, New Kino Bay, la Sea of Cortez, Hermosillo, dezvoltarea unor lanțuri hoteliere, obiective istorice și turistice internaționale, precum și multe proiecte de caritate ale Fundației Eastern Orthodox Heritage Foundation–Fundația Moștenirii Ortodoxiei de Est - care avea drept obiective ajutorarea bisericilor, construirea de case pentru vârstnici și neajutorați, proiecte de educație pentru tineret, etc. Intenția mărturisită a lui Christian Vahab a fost ca să doneze fiecărei biserici din America și Canada câte o mini-centrală electrică (lista semicompletă a companiilor). Publicații: Ing. Christian Vahab a publicat zeci de articole în multe reviste științifice și a ținut conferințe la nivel internațional, la multe întruniri ale oamenilor de afaceri, având intervenții apreciate la unele conferințe tehnice, printre care merită menționat faptul că, la "Conferința Clean Business" din Bahrain (2007), a fost conferențiarul principal. Afilieri: In plan comunitar, C. Vahab a fost membru membru activ al bisericii Sfânta Treime, Consultant al Fundației Eastern Orthodox Heritage Foundation, donator si presedinte al Societatii „Viitorul Roman” din Los Angeles (1988-1989). CONTRIBUTII PERSONALE: Acceptat în 1985 la Academia Româno-Americană, de la Sorbona, C. Vahab, pionier al tehnologiei avansate cu laser, dezvoltă noi tehnologii și echipamente cu laser în fizioterapie medicală. După anul 2000 a înregistat mai multe patente, printre care IPAC (Ionic Plasma Atomic Conversion), un fel de mini-centrală electrică, concepută să funcționeze pe thorium, care nu avea nevoie de încărcare timp de 3 ani. [C.A.]
Bibliografie
|
|